Fake news. Informari pe WhatsApp/Facebook și sursele oficiale.

April 16, 2020 Bogdan Coraci
Dacă, în trecut, problema era lipsa accesului la informație, în prezent, informația este peste tot și într-o cantitate atât de mare încât adevărata dilemă devine stabilirea dacă informația respectivă este reală iar, dacă da, atunci în ce măsură prezentarea ei este corectă. Informațiile din media, în suficiente cazuri, urmăresc senzaționalul prin titluri exagerate cu scopul obținerii unei vizualizări, „momind” potențialul cititor cu informație inexactă/exagerată sau pur și simplu falsă – procedeu numit „clickbait” care la rândul lor aduc venituri prin vizualizarea reclamelor de pe pagina respectivă. Chiar dacă articolul în sine este lipsit de valoare sau titlul său este înșelător, adevăratul câștig se realizează prin promovarea produselor din reclame, reclamele devenind mai importante decât însăși știrea. Tot tehnologia ne-a adus pe lângă accesul la o cantitate uluitoare de informație și conceptul de „fake news” care, spre deosebire de clickbait, reprezintă o dezinformare intenționată din partea autorului prin prezentarea trunchiată, prin exagerarea sau minimizarea unor situații, acte, fapte reale sau prin prezentarea ca fiind reale a unor fapte/acte/situații care nu sunt adevărate, chiar și doar în parte. Tot mai des vedem comunicări și știri în mediul online prin care se anunță noi măsuri, fără a preciza o sursă sau menționând că ar fi doar declarațiile unui demnitar, informări care odată citite pot fi considerate știri și comunicate mai departe spre cunoștințe, fiind foarte probabil ca acestea din urmă să nu verifice dacă informația este corectă tocmai pentru că aceasta este primita de cunoștința lor.  Astfel poate avea loc o propagare „prin recomandare de la o cunoștință” a unor date/informații care  pot să nu fie reale dar care sa ne influențeze gândirea și comportamentul fie prin crearea unei stări de temere sau panică, sau prin insuflarea unei încrederi că situația nu ar fi atât de periculoasă pe cât pare, sau împingându-ne spre acțiuni pe care altfel nu le-am face, de ex. îndemnul speculativ pentru a face provizii fără a exista un îndemn oficial în acest sens. Un bun exemplu de fake news recent a fost zvonul potrivit căruia datorită epidemiei de SARS-CoV-2, „Bucureștiul se va închide” fiind nevoie în 11.03.2020 de un comunicat oficial al MAI pentru a dezminți informația, anunțând că s-a întocmit chiar și un dosar penal pentru fapta de comunicare de informații false (art. 404 Cod penal). Prin același comunicat s-a solicitat responsabilitate din partea instituțiilor de presă, sens în care acestea ar trebui să nu dea publicității informații care nu sunt verificate din surse oficiale. Apelul a fost făcut și în privința cetățenilor pentru a nu răspândi pe rețelele de socializare, sau pe alte canale, informații care nu provin din surse oficiale. Un alt exemplu, poate la fel de bun, a fost constatat de MAI în cazul site-ului https://stiridemoment.ro, care a fost dezactivat de ANCOM la cererea MAI, pentru difuzarea de știri cu titluri înșelătoare care „fie sunt complet false, fie nu au legătură cu decizii anunțate oficial de entitățile la care fac referire.”. Printre titluri, MAI a menționat „Se închid de luni Kaufland, Auchan, Metro, Carrefour și Lidl”, articolul nu corespundea titlului, iar informația ar fi fost distribuită intens prin rețelele de socializare; MAI a mai precizat și „Unica informație care apare în previzualizarea materialului (ex: Facebook) este doar cea conținută în titlul materialului, fiind ilustrată de imaginea cu o persoană în fața rafturilor goale și mențiunea „Știre de ultimă oră” (text de culoare galbenă)”. Un alt articol menționat de MAI în comunicat este „Guvernul pregătește în secret o mega-operațiune de aducere în țară a unor români din mai multe țări”, care a fost apreciat ca prezentând informații fără fundament și fără prezentarea oricăror surse oficiale. Concluzia comunicării a fost că „Un astfel de material are ca scop inducerea unei stări de neîncredere în Guvern și în alte autorități ale statului român și chiar propagarea unor teorii conspiraționiste.”, s-a format dosar penal și în prezent site-ul este dezactivat. Prin urmare, în acest moment circulă multe informații pe rețelele de socializare și în media, iar înainte de a le crede și de a le distribui mai departe avem obligația, în primul rând faţă de noi înşine dar şi din raţiuni de responsabilitate socială, de a ne asigura că sunt reale, că sunt confirmate prin surse oficiale. Sursa oficială poate fi un comunicat de presă al autorității sau o declarație oficială. În cazul actualei stări de urgență, la nivel central comunicatele de presă sunt făcute de MAI prin Grupul de Comunicare Strategică – pe site-ul oficial al MAI https://www.mai.gov.ro/category/comunicate-de-presa/.  Fiecare autoritate/instituție are o secțiune de comunicate de presă pe site-ul oficial, prin care afișează informațiile pe care instituția le face publice. Tocmai pentru evitarea unor astfel de situații, Guvernul României, prin Autoritatea pentru Digitalizarea României, și organizația neguvernamentală Code for Romania au lansat, platforma online COVID-19 Știri Oficiale (https://stirioficiale.ro/ ) cu scopul centralizării doar a informațiilor din surse sigure, precum comunicatele oficiale ale Grupului de Comunicare Strategică constituit de Guvernul României, hotărârile CNSSU și înregistrările conferințelor de presă susținute de oficialii cu responsabilități în domeniul managementului situațiilor de urgență. În cazul actelor normative precum legi, ordonanțe de urgență, ordonanțe simple ale Guvernului, hotărâri de Guvern, deciziile primului-ministru, ordine, instrucțiuni și alte acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice centrale se publică în Monitorul Oficial Partea I. Ordonanțele miliare și ordinele cu caracter normativ trebuie aduse la cunoștința populației pentru a produce efecte, acestea se publică în Monitorul Oficial. Monitorul Oficial publică în fiecare zi, în timp real, Partea I astfel că aceste acte normative pot fi consultate în forma în care au intrat în vigoare, accesul la site-ul Monitorului Oficial (http://www.monitoruloficial.ro/article–e-Monitor–339.html) este gratuit pe secțiunea e-Monitor. În cazul proiectelor de acte normative, acte în curs de elaborare sau supuse dezbaterii publice potrivit Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională, sens în care fiecare emitent are obligația de a publica proiectul de act normativ cu cel puțin 30 de zile înainte de supunerea spre avizare, stabilind o perioadă de cel puțin 10 zile pentru primirea de sugestii, propuneri sau opinii din partea oricărei persoane interesate. În 10 zile de la încheierea dezbaterii publice, se vor afișa pe site-ul oficial al autorității inițiatoare: minuta dezbaterii publice, recomandările scrise colectate, versiunile îmbunătățite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării, rapoartele de avizare, precum și versiunea finală adoptată a actului normativ. Aceste dispoziții nu se aplică Ordonanțelor de Urgență ale Guvernului dacă situația excepțională impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public sau în cazul proiectelor de acte normative prin care se stabilesc măsuri aplicabile pe durata stării de asediu sau a stării de urgență ori care sunt o consecință a instituirii acestor stări. Acestea se publică pe site-ul autorității sau instituției inițiatoare a proiectului în secțiunea transparență sau transparență decizională, ex. https://www.mfinante.gov.ro/pagina.html?categoriebunuri=proiecte-acte-normative&pagina=acasa&locale=ro&menu=Transparenta – secțiunea Transparență a Ministerului Finanțelor Publice; https://sgg.gov.ro/new/anunturi-proiecte-de-acte-normative/ – secțiunea Transparență – Consultare publică a  Secretariatului General al Guvernului. Proiectele de legi aflate în procedură legislativă la fiecare dintre camerele Parlamentului pot fi vizualizate pe site-ul oficial al fiecărei camere: Camera Deputaților – http://www.cdep.ro/ și Senatul –  http://www.cdep.ro/  – secțiunea Urmărirea procesului legislativ. Inclusiv formele adoptate, rapoartele comisiilor, amendamentele propuse, votul, trimiterea spre promulgare și sesizările de neconstituționalitate ridicate, pot fi vizualizate aici. Dacă este cunoscut, căutarea se poate face pe baza numărului de înregistrare – PLX pentru proiectele înregistrate la Camera Deputaților  sau L. – pentru proiectele înregistrate la Senat. Ex.  PL-x nr. 132/2020 sau L. 181/2020 – Proiect de Lege pentru suspendarea rambursării creditelor. Trebuie menționat că, anterior publicării în Monitorul Oficial, proiectele de acte normative trebuie privite cel puțin cu o urmă de scepticism, chiar dacă știrea sau proiectul/draft-ul comunicat în media sau prin alte mijloace de socializare are forma publicată de instituție/autoritate, nimic nu împiedică inițiatorul să îl modifice sau să îl retragă/renunțe la acesta. Pentru certitudine, procesul ar trebui urmărit până la publicarea în Monitorul Oficial. În cazul actelor altor autorități/instituții, acte cu aplicabilitate restrânsă, ex. hotărâri ale comitetelor județene pentru situații de urgență sau hotărârile autorităților locale, acestea ar trebui să se regăsească pe site-urile lor oficiale/monitorul oficial local din cadrul site-ului oficial. Cum am menționat și anterior, Comitele județene pentru situații de urgență (CJSU) pot lua măsuri în limita competențelor lor;, cu titlu de exemplu, la nivelul Județului Prahova s-a instituit prin Hotărâre a CJSU Prahova obligativitatea acoperirii nasului/gurii prin purtarea de măști medicale sau artizanale în public, măsura fiind anunțată și pe site-ul instituției prefectului, toate hotărârile CJSU Prahova putând fi vizualizate pe site-ul – http://www.isuprahova.ro/hotarari_CJSU.html. În aceeași măsură, dacă un CJSU emite o hotărâre cu instituirea unor măsuri la nivel local, aceasta nu presupune că și alte CJSU ar trebui sau vor face același lucru. Astfel, CJSU Prahova a luat hotărârea menționată mai sus, CJSU Mureș nu a luat o astfel de hotărâre, prin urmare, la nivelul Județului Mureș nu este în vigoare obligația de a acoperi nasul/gura sau de a purta mască medicală. În cazul hotărârilor CJSU, practica este neunitară, spre exemplu,  dacă în cazul județului Prahova, toate hotărârile CJSU Prahova se regăsesc pe site-ul ISU Prahova, în cazul Județului Mureș acestea se regăsesc pe site-ul instituției prefectului – https://ms.prefectura.mai.gov.ro/coronavirus/ , iar nu pe site-ul ISU Mureș (www.isumures.ro/).  Explicația lipsei de coerență ar putea fi legată de rolul prefectului în cadrul CJSU; indiferent de motiv, căutarea ar trebui să identifice hotărârile pe unul din site—urile oficiale, fie că este vorba de pagina instituției prefectului sau pagina ISU Județean. Hotărârile unor organisme precum Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență (SNSSU) sau ale comitetelor ministeriale nu se aplică direct persoanelor fizice sau juridice subiecți ai limitării exercițiului drepturilor, ci aceste pot fi obligatorii pentru autorități, organe, instituții sau doar recomandări pentru acestea. Prin urmare, primirea de proiecte de acte de la astfel de autorități ar trebui privita cu scepticism, măsurile efective urmând a fi luate de autoritățile competente cu publicarea în Monitorul Oficial sau pe pagina proprie, după caz. În concluzie, informațiile din presă sau din rețelele de socializare pot fi înșelătoare, urmărind un alt scop decât informarea corectă și completă, iar astfel de informații pot influența percepția noastră asupra situației și chiar comportamentul nostru. Pentru a ne feri de astfel de situații trebuie să verificăm sursa daca este indicată în informare/știre sau să verificăm dacă informația corespunde poziției oficiale în funcție de natura ei (comunicat de presă, proiect act normativ, lege, act normativ al autorității publice centrale sau act normativ al unei structuri locale), astfel orice informație care este primită/vizualizată de pe un alt canal decât cele oficiale ar trebui privită cu scepticism până ce poziția oficială a autorităților publice este verificată. Caracterul înșelător al informației nu ține doar de confirmarea existenței sau conținutului unui act/proiect de act normativ dar și de modul de prezentare și eventualele speculații pe marginea acestuia. În acest context, este indicat ca orice distribuire mai departe a unei informații, proiect de act, știre etc. să fie făcută doar după verificarea acesteia prin surse oficiale.   
https://www.mai.gov.ro/precizare-din-partea-grupului-de-comunicare-strategica/
https://www.mai.gov.ro/informare-covid-19-grupul-de-comunicare-strategica-propunere-de-dezactivare-a-site-ului-https-stiridemoment-ro/
https://www.mai.gov.ro/lansarea-platformei-online-covid-19-stiri-oficiale/
Art. 11 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă; Art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională; Art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională; Art. 331 din OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență; http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=18462 https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L181&an_cls=2020 Art. 197 alin. (5) din OUG nr. 57/2019 Codul administrativ; http://www.isuprahova.ro/pdf/Hotarari_CJSU/2020/hOT.%20NR.27%20din%2007,04,2020%20.pdf; https://ph.prefectura.mai.gov.ro/purtarea-mastilor-de-protectie-devine-obligatorie-in-prahova-incepand-cu-data-de-10-aprilie/

A member of

 

Copyright © 2020 thesigtreeteam. All Rights Reserved.

Let's chat!

Say hello!