Ghidul Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) privind scenariile de simulare a situațiilor de criză

June 3, 2020 Hristescu & Partners

A intrat în vigoare Ghidul Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) privind scenariile de simulare a situațiilor de criză în temeiul art. 28 din Regulamentul (UE) nr. 1.131/2017 privind fondurile de piață monetară (Money-market funds), din 21.05.2020. 

Dintre indicațiile dispuse: 

  • Ghidul se aplică autorităților competente, fondurilor de piață monetară și administratorilor fondurilor de piață monetară, astfel cum sunt definiți în Regulamentul (UE) 2017/1.131 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind fondurile de piață monetară.

     

  • Ghidul se aplică în legătură cu art. 28 din Regulament relativ la Simularea situațiilor de criză, stabilind parametrii de referință comuni pentru scenariile de simulare care vor fi incluse în simulările situațiilor de criză efectuate de fondurile de piață monetară sau administratorii fondurilor de piață.

     

  • Art. 28 alin. (1) din Regulament solicită fondurilor de piață monetară să elaboreze procese solide de simulare a situațiilor de criză prin care să se identifice evenimentele posibile sau schimbările viitoare ale condițiilor economice care ar putea avea efecte nefavorabile asupra fondurilor. În acest sens, Ghidul clarifică faptul că scenariile de simulare a situațiilor de criză menționate la art. 28 trebuie să simuleze impactul diferiților factori enumerați atât asupra 
    • portofoliului sau valorii activului net al fondurilor de piață monetară; cât și asupra 
    • grupului (grupurilor) de lichidități al (ale) fondurilor de piață monetară și/sau capacității administratorului de fondurilor de piață monetară de a onora cererile de răscumpărare ale investitorilor.
  • În ceea ce privește lichiditatea, se remarcă faptul că riscul de lichiditate poate rezulta din: 
    • răscumpărări semnificative; 
    • deteriorarea lichidității activelor; sau 
    • o combinație între cele două.
  • În timp ce utilizează scenariile istorice, administratorii trebuie să varieze perioadele pentru a procesa mai multe scenarii și a evita obținerea unor rezultate ale simulărilor situațiilor de criză care depind excesiv de o perioadă arbitrară. 
    • Aceste scenarii pot include șocuri independente sau corelate, în funcție de model.
  • Scenariile ipotetice urmăresc anticiparea unui eveniment specific sau a unei crize specifice prin stabilirea parametrilor săi și anticiparea impactului său asupra fondurilor de piață monetară. Exemplele de scenarii ipotetice includ cele bazate pe șocurile economice și financiare, riscul de țară sau de afaceri (de exemplu, falimentul unui stat suveran sau prăbușirea unui sector industrial). 
    • Acest tip de scenariu poate necesita crearea unui tablou de bord al tuturor factorilor de risc modificați, a unei matrice de corelare și a unui model de comportament financiar. De asemenea, aceasta include scenarii probabile bazate pe volatilitatea implicită. 
  • Pe lângă scenariile de simulare a situațiilor de criză abordate, includerea simulării situațiilor de criză în sens invers poate fi de asemenea benefică. Intenția care stă la baza unei simulări a situațiilor de criză în sens invers este de a supune fondul de piață monetară la scenariile de simulare a situațiilor de criză până la punctul de eșec.

     

  • În cadrul Ghidului se impun o serie de factori minimali care trebuie luați în considerare la simularea situațiilor de criză pentru următoarele situații: 
    • Orientări privind scenariile de simulare a situațiilor de criză în legătură cu modificările ipotetice ale nivelului de lichiditate al activelor deținute în portofoliul fondurilor de piață monetară; 
    • Orientări privind scenariile de simulare a situațiilor de criză în legătură cu modificările ipotetice ale nivelului de risc de credit al activelor deținute în portofoliul fondurilor de piață monetară, inclusiv evenimentele de credit și evenimentele de rating;
    • Orientări privind scenariile de simulare a situațiilor de criză în legătură cu evoluțiile ipotetice ale ratelor dobânzii și ale cursului de schimb valutar;
    • Orientări privind scenariile de simulare a situațiilor de criză în legătură cu niveluri ipotetice de răscumpărare;
    • Orientări privind scenariile de simulare a situațiilor de criză în legătură cu extinderea sau limitarea ipotetică a marjelor între indicii de care sunt legate ratele dobânzii aferente titlurilor de valoare din portofoliu; 
  •  
  • Orientări privind scenariile de simulare a situațiilor de criză în legătură cu șocurile macrosistemice ipotetice care afectează economia în ansamblu.
     
  • În general, administratorul trebuie să elaboreze o serie de scenarii, cu niveluri diferite de gravitate, care ar combina toți factorii relevanți de mai sus, și nu să fie făcute doar simulări ale situațiilor de criză separate pentru fiecare factor. 

 

A member of

 

Copyright © 2024 thesigtreeteam. All Rights Reserved.

Let's chat!

Say hello!