În data de 11 iulie 2020, se vor aduce modificări procedurii insolvenței, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 113/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, publicată în data de 8 iulie 2020 în Monitorul Oficial. 

Dintre principalele modificări, amintim următoarele: 

• Se va modifica cuantumul minim al creanței ce trebuie îndeplinit pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență, numit valoare-prag. Astfel, dacă acum valoarea-prag este de 40.000 de lei, din 11 iulie valoarea-prag va fi de 50.000 lei atât pentru creditori, cât și pentru debitori. 
• În același timp, când cererea de deschidere a procedurii de insolvență va fi introdusă de debitor, aceasta nu va mai depinde de creanțele bugetare, eliminându-se de la 11 iulie dispoziția ce impune ca suma creanțelor bugetare să fie mai mică de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului. 
• Pentru acțiunile judiciare pentru determinarea existenței și/sau cuantumului unor creanțe asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii, se va putea formula, pe parcursul perioadei de observație și de reorganizare o cerere de plată, transmisă cu confirmare de primire. 
  • Cererea de plată va fi analizată de către administratorul judiciar într-un termen de 15 zile de la data primirii (și nu 10 zile, așa cum este prevăzut în versiunea actuală). 
• Se elimină precizarea conform căreia se poate începe executarea silită asupra datoriilor acumulate în perioada procedurii de insolvență care au vechime mai mare de 60 de zile. 
• Se introduce o ordine exactă de plată a creanțelor pentru următoarele entități:
  • firmele de investiții, persoane juridice române; 
  • instituții financiare, persoane juridice române, care sunt filiale ale unei instituții de credit, ale unei firme de investiții ori ale uneia dintre societățile de mai jos și care sunt acoperite de supravegherea la nivel consolidat a întreprinderii- mamă;
  • societăți financiare holding, societăți financiare holding mixte și societăți financiare holding cu activitate mixtă, persoane juridice române; 
  • societăți financiare holding-mamă din România, societăți financiare holding-mamă din Uniunea Europeană, societăți financiare holding mixte-mamă din România, societăți financiare holding mixte-mamă din Uniunea Europeană, persoane juridice române; 
• Se prevede o ordine de plată în lei a creanțelor și în cazul falimentului unei instituții de credit. 
• Creditorul bugetar poate cesiona creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței FĂRĂ a mai fi obligat să respecte cerințele în vigoare la prezenta dată, respectiv fără ca prețul cesiunii să fie cel puțin egal cu valoarea creanțelor bugetare, fără ca plata prețului cesiunii și recuperarea creanțelor bugetare să se realize într-o perioadă de maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune și fără ca cesionarul să justifice un interes public în vederea cesionării creanței. 
  • În plus, dacă până la data stabilită în anunțul publicitar nu se va înregistra decât o singură ofertă, prețul și celelalte clauze ale contractului de cesiune se vor stabili prin negociere directă.  
  • În situația în care există mai mulți ofertanți, cesiunea de creanță se va realiza ca urmare a unei proceduri competitive organizate de către creditorul bugetar bazate pe criteriul celui mai mare preț al cesiunii oferit și pe al celui mai scurt termen de plată a prețului cesiunii. 
  • Nivelul majorării de întârziere a plății cesiunii cu mai mult de 30 de zile de la data încheierii contractului de cesiune este de 0,5% pe lună sau pe fracțiune de lună, după caz. 
  • Dacă cesionarul nu plătește creditorului bugetar prețul cesiunii, la termenele stipulate în contract, contractul de cesiune reprezintă titlu executoriu pentru creditorul bugetar, iar creanța acestuia este o creanță bugetară ce poate fi recuperată.